1. Polisemia cuvantului "inima": *La jocul de carti a castigat cu un valet si un as de inima rosie. *Am invatat la biologie despre inima.

2. Rolul cratimei:

* " nu-mi": cratima leaga negatia de pronume, pentru pronuntarea celor doua cuvinte intr-o singura silaba; cratima inlocuieste vocala "i" care lipseste pronumelui (imi).

* "- Stiu": are rol de linie de dialog si marcheaza vorbire directa

3.Versul "Sunt beat de lume si-s pagan" ilustreaza conceptia filozofica a lui Lucian Blaga, exprimata in multe dintre creatiile sale lirice. Cunoasterea luciferica inseamna pentru eul liric cunoasterea prin iubire: omul trebuie sa se reveleze in fata misterelor Universului, ci nu sa le lamureasca.

4.Camp semantic "sacru": "sfanto", rai", "eretic", "iad", "pagan";

5. Tema cunoasterii; motivul sacru/profan; motivul lumina/intuneric; motivul iad/rai

6. Imagine vizuala:"il lumineaza iadul cu flacarile lui"

7. Figuri de stil: "Sunt beat de lume"-metafora- sugereaza ideea filozofica a eului liric care iubeste cu patima lumea in care traieste, Universul, definind cunoasterea luciferica;

   "caldura raului"-oximoron- semnifica forta pacatului, puterea pe care o are raul asupra oamenilor.

8. Ultimele patru versuri ale poeziei ilustreaza teoria filozofica despre manifestarea in lume a Binelui si a Raului, existente in aceeasi cantitate si de forte egale, care se opun, asigurand astfel stabilitate si echilibru Universului. Lumina este metafora revelatorie pentru "cunoastere", sugerand ideea ca Binele si Raul se afla in relatie de reciprocitate: ce rost ar mai avea Raiul, daca n-ar exista Iadul, ca eventualitate a Raului? Interogatia retorica este o intrebare filozofica la care ganditorul da o varianta de raspuns constand in ideea unitatii contrariilor "Bine/Rau".

9. Titlul poeziei "Lumina raiului" este o metafora revelatorie care defineste cunoasterea luciferica, avand rolul de a potenta misterul. Lumina simbolizeaza binele, ce este pus in evidenta de flacarile iadului.

10. Textul este construit pe antiteza dintre Bine si Rau, pe aceasta unitate a contrariilor care asigura Universului stabilitate si echilibru. Cele doua forte nu pot exista una fara cealalta, ele alimentandu-se reciproc. Pentru a putea observa binele trebuie mai intai sa stim ce inseamna absenta sa.

Consider ca afirmatia lui Auguste Comte "Familia este aceea care face ca omul sa treaca de la egoism la altruism" este una adevarata, care-si dovedeste valabilitatea in viata reala a omului.

Sustin aceasta parere, deoarece opinia mea este ca pentru a putea avea o familie iubitoare si o relatie armonioasa cu cei apropiati trebuie sa nu te gandesti in primul rand la tine, ci sa incerci sa te intereseze cerintele celor apropiati inaintea celor personale.

Un prim argument este acela ca familia iti este mereu alaturi in momentele grele, iar ajutorul neconditionat nu poate fi definit de egoism, altruismul fiind sentimentul ce ne face sa vrem sa ajutam, fara un scop ascuns.

De asemenea, in momentul in care iubesti un om , este destul de greu sa nu te gandesti la binele sau inainte de toate si sa nu ii oferi tot ce iti sta in putinta pentru a-i fi mai bine, chiar daca gestul sau atitudinea ta iti pot aduce neplaceri. Sprijinul acordat oricarui membru al familiei vine dinlauntrul nostru, este o atitudine spontana si afectiva, chiar daca aceasta reactie presupune, uneori, sacrificiu, dar totdeauna gestul inseamna daruire de sine, dragoste si ocrotire.

In concluzie, egoismul nu poate fi asociat cu familia adevarata sau cu sentimentul de dragoste si grija pentru cei apropiati, ci doar cu altruismul, cu placerea si bucuria de a ajuta pe cineva drag, fara insa a urmari sau astepta ceva in schimb, ci numai sa simti o imensa satisfactie.