1. Camp semantic al "umiditatii": "moina", "apa", "umezeala", "ud", "noroi", "stropi", "ninge"

2. Cratima leaga doua cuvinte ca sa micsoreze numarul de silabe, pastrand astfel masura versurilor. Alta functiune este de a marca înlocuirea vocalei initiale "î", în cuvantul încet;

3. Cuvinte derivate de la verbul "a fi": fiinta, fire, a fiinta, a înfiinta, a desfiinta, a reînfiinta

4. Expresii/locutiuni cu "a sta": a sta de vorba; a sta locului; a sta pe bara; a sta ca prostul; a sta la masa; a sta pe ganduri;

5. Imagini artistice: "Un clavir îngana-ncet la un etaj" - imagine auditiva

    "Stropii sar" - imagine vizuala

6. Prezenta eului liric:

- verbele la persoana I singular- "stau", "sa nu mai stiu"

- pronumele la persoana I singular -"mea"

7. Punctele de suspensie marcheaza o pauza mare în cursul vorbirii si îndeamna la meditatie;

Linia de pauza ofera o explicatie, o varianta de actiune prin versul "Un bec agonizeaza, exista, nu exista", putand fi consideratie si ca o propozitie incidenta. În strofa a doua linia de pauza creeaza o atitudine afectiva a eului liric, o intonatie deosebita privind exprimarea starii de deprimare cauzata de iubire/iubita. Linia de pauza din ultima strofa urmeaza dupa o comparatie, completand imaginea deprimanta a orasului: "Umbra mea sta în noroi ca un trist bagaj - / Stropii sar,/ Ninge zoios".

8. În strofa a doua a poeziei "Nocturna", George Bacovia prezinta orasul ce "doarme ud în umezeala grea", imagine construita printr-o personificare. Apa, ca în toate creatiile lirice bacoviene, este un element dezintegrator de materie ce provoaca eului liric stari de disperare si degradare psihica, fara solutie de iesire din impas: "Si portile grele se-nchid". În orasul amortit, atmosfera este apasatoare, insalubra de "umezeala grea" ("Case de fier în case de zid/ Si portile grele se-nchid"), iar iubita face parte din acest decor si împrumuta trasaturile lui degradate.

9. Titlul "Nocturna" este potrivit ales pentru continutul poeziei, sugerand în fiecare dintre strofe o trasatura specifica noptii: în prima strofa "un bec agonizeaza, exista, nu exista" stand sa se stinga; în a doua, orasul aproape amortit, inactiv "doarme ud în umezeala grea", iar în ultima, "Umbra mea sta în noroi ca un trist bagaj-".

10. Trasaturi simboliste:

*Principalele atitudini poetice sau stari sufletesti specifice simbolismului sunt tristetea, spleen-ul, oboseala psihica, disperarea, toate fiind sugerate prin simbolurile prezente în poezie: umezeala, glodul, agonia becului, piata trista, portile grele, trist bagaj etc.

*Actiunea apei ca element distrugator de materie, degradant, provocatoare de disperare, de isterie si disconfort sufletesc.

* Imaginea orasului de provincie ca spatiu închis, apasator si înabusitor, în care eul liric se simte claustrat, fara solutie de evadare, de eliberare: "Si portile grele se-nchid".

Nicolae Iorga opineaza ca pana în momentul în care nu ti se formeaza limpede, clar, ideea pe care vrei sa o exprimi, nu îti gasesti cele mai potrivite cuvinte cu usurinta. Dupa parerea mea, afirmatia este întemeiata, reflectarea gandirii devenind mai dificila în momentele în care nu ne gasim cuvintele pentru a exprima fluent si coerent ideea pe care vrei sa o transmiti.

În sustinerea acestei opinii, voi aduce cateva argumente si exemple edificatoare. În primul rand, doza de incertitudine asupra ideii ce urmeaza a fi expusa constituie un motiv puternic pentru confuzia exprimarii.

Un al doilea argument în sprijinul afirmatiei de mai sus îl reprezinta necunoasterea unor termeni adecvati prin care sa dezvolti subiectul abordat, lipsa lecturii fiind evidenta, întrucat numai citind îti poti forma un vocabular bogat, în care sa gasesti imediat expresiile propice conturarii ideilor.

Pe de alta parte, cati oameni nu vorbesc încontinuu, avand o locvacitate (vorbarie) obositoare, la care interlocutorul nu face fata, renunta sa se mai concentreze si nu întelege nimic. De altfel, în studiul "Betia de cuvinte", subintitulat "Studiu de patologie literara", Titu Maiorescu satirizeaza fraza supraîncarcata si, prin aceasta, confuza, numind boala ce care sufera flecarul "lipsa de idei".

În concluzie, consider ca atunci cand gandesti si ai într-adevar ceva de transmis interlocutorului, cand gradul de cultura nu tinde catre zero, gasesti totdeauna cele mai potrivite cuvinte si poti impune respect si consideratie.