1. Sinonime: miraj = iluzie, inchipuire, nalucire; intregi = completi, integrali neclintiti; miracol = minune; mirare = uimire, surprindere, nedumerire

2. Punctul, ca semn de ortografie, se folose?te dupa majoritatea abrevierilor, dupa cele care pastreaza una sau mai multe litere din partea initiala a cuvantului. (DOOM-2): *Scrisoarea Bancii era datata 23 ian. a.c. ?i ma anunta ca sunt restanta cu plata ratelor.

Virgula, ca semn de ortografie, se folose?te in interiorul locutiunilor adverbiale, intre interjectii identice, intre cuvinte care se repeta. (DOOM-2): *Cu chiu, cu vai mi-a inapoiat volumul pe care i-l imprumutasem anul trecut. *Pupaza ?i-a anuntat zgomotos prezenta: cioc, cioc, cioc. *Speram ca doar, doar il voi indupleca.

3. Expresii/ locutiuni cu "a intra": a intra la apa, a intra in vorba cu cineva; a intra in bucluc; a intra in vigoare; a intra in joc; a intra in voie cuiva; a intra la facultate;

4.Polisemia cuvantului "perdea": Fata s-a ascuns repede dupa perdea, dar tot am zarit-o. In ultima vreme, bancurile fara perdea au luat amploare. O perdea de fum acoperea peisajul.

5. Figuri de stil: "coltul inimii noastre" - metafora; "albe spume" - epitet in inversiune; "marii [...] albastre" - epitet cromatic;

6. Marcile lexico-gramaticale care atesta prezenta eului liric ?i, deci, existenta in text a lirismului subiectiv (reflexiv) sunt verbele ?i pronumele la persoana I plural: "suntem", "noastre" ?i interjectia cu valoare afectiva, "O".

7. Tema: misiunea artistului in lume; motive: cuvantul, ochiul;

8. Enumeratia "suntem aici/ in viata intregi ?i in lucrare" are rolul de a eterniza prezenta romanilor pe aceste meleaguri, care sunt nemuritori prin ceea ce infaptuiesc mereu, idee ilustrata prin verbul la persoana I plural "suntem" ?i substantivul "in viata".

9. Caracteristici ale neomodernismului:

- limbajul artistic se distinge prin ambiguitatea expresiei: "cuvinte scrise cu coltul inimii noastre" - metafora

- ingambamentul - continuarea ideii din versurile anterioare, fara a se marca fiecare vers prin majuscula ("scindare a unei unitati lexico-sintactice prin dispunerea ei in versuri diferite"- "Dictionar de ?tiinte ale limbii", Ed.Nemira)

10. Ultima strofa a poeziei incepe cu o conjunctie adversativa "Insa", care accentueaza valoarea spirituala a romanilor. Enumeratia compune ideea ca existam dintotdeauna ?i mereu pe aceste meleaguri, intr-o unitate nationala ?i un devotament patriotic ce definesc specificul acestui popor: "Insa pentru cei ce suntem aici/ in viata, intregi ?i in lucrare". Forta cuvantului, care in conceptia lui Nichita Stanescu are materialitate, este taios, are "lama de brici", dar ?i tandru ?i miraculos: "intrand in miracol, cu tandra mirare". Verbul "suntem" la prezentul gnomic ?i gerunziul "intrand" constituie expresia certa a continuitatii romanilor in patria lor.

["- Alexandre, spune-mi, te rog, ce parere ai despre alegerea prietenilor? Trebuie sa-mi aleg prieteni dintre batrani sau dintre cei tineri?

- Cred ca e bine sa ii ?i printre unii ?i printre altii. Iata ce spunea G.Calinescu, in Cronica optimistului: "Batranii au experienta, respect de trecut ?i de tot ce este maret, crutare fata de semeni, statornicie, fiindca ei in?i?i au invatat a pretui legamantul trainic intre oameni. Insa, daca stai numai intre batrani, imbatrane?ti. Ei se tem de tot ce-i nou, sau de frica de a nu-?i pierde lini?tea, se dau cu vremurile noi prea impulsiv ?i nesincer. Tinerii sunt entuzia?ti, iubitori de omul cu intelepciune, dar cateodata sunt necumpatati ?i pre orgolio?i."]

- Sa ?tii ca are dreptate Calinescu, spune Mihai, dupa o scurta pauza.

- Bineinteles! E bine sa inveti in viata ?i de la tineri ?i de la batrani. Uite, eu de exemplu, ?tii cate pilde care ?i-au dovedit eficienta mi-a spus bunicul? Cu toate acestea, noi intram in relatie mai ales cu tineri de varsta noastra ?i tocmai de aceea am ramas uimit ca, aplicand invataturile bunicului, am rezolvat adesea neintelegeri sau chiar conflicte. Rabdarea ?i tactul sunt cele doua arme care inving orice controversa. Pe de alta parte, bunicul nu intelege de ce stau eu ore intregi cu ochii in ecranul calculatorului. Lui nu i se pare nimic interesant, ba considera ca este daunator pentru ochi ?i pentru ?ablonizarea creierelor.

- Da, dar tinerii sunt nerabdatori, vulcanici, impulsivi. Vezi, tu, Alexandre, eu ma simt mai aproape de cei tineri pentru ca invata repede tot ce este nou, pentru ca, dupa cum spunea o personalitate americana, "daca tot a?tepti momentul potrivit, te intrec altii care nu a?teapta". Ei sunt ?i foarte buni prieteni, saritori, ideali?ti, dar tot atat de adevarat este faptul ca sunt ?i invidio?i, prea orgolio?i ?i adesea rautacio?i.

- Mihai, pana la urma, prietenia nu tine neaparat de varsta, ci de asemanarea firilor, a conceptiilor, a preocuparilor ?i mai ales deschiderea fati?a in comunicare. Minciuna, fie ea ?i prin omisiune, nu are ce cauta intr-o prietenie.

- Ai dreptate, Alexandre! Uita-te la noi, suntem prieteni de la patru ani… Au trecut 15 ani!

- O prietenie ca a noastra nu se stinge niciodata, intrucat temelia ei este solida prin sinceritate ?i loialitate, conchide Alexandru. ?i cei doi prieteni i?i bat palmele, gest familiar care le confirma trainicia relatiei.