1. Expresii/locutiuni cu verbul "a duce": a duce tot greul; a o duce bine/rau; a-l duce mintea; a duce dorul (cuiva); a duce la bun sfârsit (ceva);

2. Sens conotativ cu "cald" si "amar": *Ea are un suflet cald. *Purtarea lui mi-a lasat un gust amar.

3. Ultima interogatie "Cum o mai duceti cu fericirea?" se inscrie in originalitatea limbajului artistic propriu lui Marin Sorescu, in care nuanta usor ironica se imbina cu o bonomie plina de delicatete. Intrebarea banala "cum o mai duceti" este imbogatita semantic prin alaturarea emotionala a cuvântului "fericire", o categorie filozofica profund umana.

4. Semnele de punctuatie in versul: "Nu, draga, nu te deranja sa ma iubesti."; cele doua virgule marcheaza vocativul si adresarea directa catre fata, "draga", iar punctul semnifica terminarea enuntului.

5. Marci lexico-gramaticale ale prezentei eului liric: verbe si pronume la persoana I singular: "Am zarit", "m-am nascut", "sa vad", eu"

6. Tema iubirii; motivul luminii

7. Figura de stil din versul "Iar fata aceea, iata/ Se uita la mine cu sufletul…"; metafora "se uita la mine cu sufletul" sugereaza simpatia spontana a fetei pentru eul liric, o atractie spre comunicare, un flux afectiv sincer, neafectat. Metafora este si o inedita si surprinzatoare definitie a sentimentului de dragoste pura, candida.

8. Incipitul poeziei exprima miracolul nasterii, "Am zarit lumina pe pamânt", viziune asemanatoare cu filozofia lui Lucian Blaga (la care nasterea este "iesirea in lumina"). Venirea pe pamânt a eului liric are un scop declarat, de un umanism induiosator, sugerând faptul ca-i pasa de oameni: "Si m-am nascut si eu/ sa vad ce mai faceti". Sirul de interogatii retorice sunt banale, prozaice, stereotipii ale comunicarii intre oamenii care, in fond, sunt total dezinteresati de raspuns: "Sanatosi? Voinici?/ Cum o mai duceti cu fericirea?". De altfel, in realitatea concreta, raspunsurile sunt doar simple automatisme, lipsite de sinceritate si continut, de aceea eul liric considera ca nimeni nu raspunde cu adevarat: "Multumesc, nu-mi raspundeti." Adresarea directa din interogatii, realizata prin persoana a II-a, sugereaza dorinta de comunicare a eului liric cu lumea inconjuratoare, interesul lui pentru conditia omului in lume, idei regasite in mai multe creatii ale lui Marin Sorescu ("Iona").

10. Titlul "Am zarit lumina" simbolizeaza, in relatie cu textul poeziei, intrarea eului liric in lumina ce calauzeste catre viata, interesul sau pentru conditia omului in lume, care se bazeaza pe o multitudine de intrebari retorice: "Nu am timp de raspunsuri,/ Abia daca am timp sa pun intrebari". Eul liric iubeste viata, "imi place aici", plina de caldura, de lumina si de frumusete, este incântat de iubire, chiar daca, uneori, ea este "amara".

10. Trasaturi neomoderniste:

- metafore subtile, cu o usoara ironie bonoma; ("se uita la mine cu sufletul")

- versuri inegale, masura variabila: de la 3 la 12 silabe

- absenta rimei (rima alba)

Parerea mea despre afirmatia "Iubirea cheama iubire si ea. Nu este atât de important sa fii iubit, cât sa iubesti tu - cu toata puterea si cu toata fiinta" este ca nu reflecta adevarul despre iubire.

Consider ca iubirea nu cheama iubire. Cei ce se casatoresc din interes, de exemplu, gândind - ceea ce multi cred - cum ca iubirea vine cu timpul si se instaleaza intre cei ce stau impreuna, nu vor cunoaste niciodata iubirea adevarata, ci doar o forma de atasare, de atractie falsa. O alta situatie intâlnita in viata reala este atunci când cineva indragostit puternic spera ca si persoana respectiva o sa simta, in cele din urma, acelasi sentiment. Niciodata nu se intâmpla astfel, asa ca iubirea nu "cheama" iubire.

Despre a doua parte a acestei afirmatii: "Nu este atât de important sa fii iubit, cât sa iubesti tu - cu toata puterea si cu toata fiinta", cred ca este intr-un fel eronata. Atunci când iubesti cu toata fiinta si cu toata puterea, simti nevoia sa fii, la rândul tau, iubit. Parerea mea este ca niciun om nu ar accepta sa traiasca alaturi de cineva care nu-i impartaseste sentimentele si ca .

Pe de alta parte, adevarul este ca nu iti poti alege momentul când te indragostesti si daca te copleseste acest sentiment, cel mai bun lucru pe care poti sa il faci este sa iubesti cu toata fiinta ta si sa nu iti fie frica de acest simtamânt, pentru altfel nu-ti vei gasi niciodata sufletul pereche.

In concluzie, iubirea nu cheama iubire, este important ca cel de care te-ai indragostit sa iti impartaseasca sentimentele, insa trebuie sa profiti de orice ocazie pe care o ai de a te indragosti pentru ca altfel, atunci când iti vei gasi perechea nu vei sti sa o pretuiesti si o vei pierde.