1. Expresii/locutiuni cu substantivul "casa": a fi casa casa si masa masa; a face casa buna cu cineva; casa de piatra; a fi om de casa; a fi inalt cat casa.

2. Folosirea virgulei: Ca semn de punctuatie, virgulele din primul vers marcheaza o explicatie cu nuanta apozitionala: "Vorbiti incet, sau poate chiar in soapta".

3. Sinonime: vis = reverie, contemplatie; intrare = patrundere, acces; fraged = delicat, fin; a infasura = a acoperi, a invalui.

4. Valoarea expresiva a conjunctiei "caci" (din structura:"Caci va pleca"): Conjunctia "caci" are valoare concluziva, sintetizand ideile poetice exprimate in strofele anterioare.

5. Doua trasaturi a ale lirismului subiectiv: Folosirea pronumelor si verbelor la persoana I: "sunt", ,,imi luneca", ,,mele", ,,o sa raman", ,,imi'', ,,sa surad'', precum si prezenta imperativului ,,vorbiti".

6. Ritmul si masura versului ,, Intrarea lui in vis e-ngaduita": masura 12 silabe, ritmul iambic

7. Epitetul in inversiune "lirica fiinta" ilustreaza sensibilitatea excesiva a sufletului poetic, sintagma poate fi considerata o sugestiva definitie a poetului.

8. Prima strofa a poeziei exprima starea de oboseala intensa a eului liric:,,Vorbiti incet, sau poate chiar in soapta". Neputinta comunicarii ii provoaca o stare de moliciune sugerata de comparatia "sunt neputincios ca matasea". Trairea interioara este intensa, "Doar sufletul imi luneca prin casa", ca si asteptarea obositoare de revigorare a relatiei cu lumea inconjuratoare. Marcile lexico-gramaticale atesta lirismul subiectiv prin pronumele si verbele de persoana I: ,,imi", "sunt", precum si prin imperativul "vorbiti". Expresivitatea versurilor este ilustrata de verbele la prezentul gnomic (etern), -,,sunt neputincios", ,,sufletul imi luneca", ,,sufletul asteapta''- ce ilustreaza continuitatea starii de oboseala, insotita de slabiciune fizica ,,doar sufletul imi luneca prin casa".

9. Titlul sugereaza starea de oboseala intensa si prelungita, insotita de slabiciune fizica, de scadere a capacitatii de receptare a lumii inconjuratoare. "Neputincios ca o matasa", eul liric se simte lipsit de energie, "doar sufletul imi luneca prin casa", simptome sigure ale unei "astenii" accentuate.

10. Versul "Azi sunt neputincios ca o matasa" este reluat si modificat in finalul poeziei: "Azi sunt ca o matasa". Sensul cu nuanta negativa din prima strofa, cand poetul-actant este incapabil de comunicare ("neputincios"), capata un inteles benefic, starea lirica sugerand delicatete, gingasie, impacare cu sine.

II.