1. Polisemia cuvantului "a intoarce": *Maine se va intoarce de la Calarasi. *Si-a intors camasa pe dos. *Toti cei aflati in curtea liceului au intors capul dupa Mihaela.

2. In versul: "Frunzelor, pasarilor, pestilor" virgula marcheaza o enumeratie

3. Cuvinte bisilabice: "Vantul", "frunze", "prada", "icre"

4. Expresii/ locutiuni cu verbul "a lasa": a lasa balta, a lasa in pace, a lasa in voie, a lasa rece;

5. Imagini artistice: "arborii chirciti de vantul fierbinte", "stolurile de frunze"

6. Tema naturii, motivul frunzelor

7. Figura de stil: Prin folosirea comparatiei personificatoare "tipa ca pasarile" poeta compara frunzele cu niste stoluri de pasari, iar fosnetul acestora sunt asemanatoare ciripitului pasarelelor.

8. In ultimele trei versuri ale poeziei, poeta exprima o idee imbogatita cu idei filozofice profunde privind unicitatea sufletului omenesc, ce nu se poate multiplica. Prin interjectia afectiva "O" se sugereaza miracolul pe care-l traieste poeta, atunci cand constientizeaza ca sufletul, spre deosebire de trup, nu poate sa lase dovezi concrete pe pamant, nu poate sa nasca urmasi: "Trupul meu poate sa nasca urmasi,/ Sufletul meu niciodata."

9. Prin titlul "De ce nu m-as intoarce printre pomi?", Ana Blandiana exprima dorinta puternica de a se intoarce la origini, de a se bucura de frumusetile naturii, creand un cadru rustic, unde frunzele personificate sunt asemenea unor stoluri si "tipa ca pasarile". Poeta vede natura ca pe un loc unde poate sa se descarce de sentimentele apasatoare, "unde ma pot rostogoli plangand", predandu-se deplin "frunzelor, pasarilor, pestilor", in aceasta "mare" minunata, care este o metafora pentru viata.

10. Calitati particulare ale stilului: *Armonia (muzicalitatea) este data de sonoritatea calda, fireasca, ce incanta auzul, fiind ilustrata in poezie prin versurile inegale si absenta rimei, ceea ce amplifica eufonia lirica. *Finetea stilului se realizeaza prin intrebuintarea acelor cuvinte ce exprima in mod subtil ideea, sensul, apelandu-se la aluzie, urmand ca cititorul sau interlocutorul sa descopere esenta comunicarii, adica folosirea cuvintelor cu sens conotativ, prin utilizarea figurilor de stil, cum ar fi: metafora "stolurile de frunze", epitete personificatoare "frunzele[..] nebune", "soarele aspru"

Intreaga creatie a lui Ioan Slavici este o pledoarie pentru echilibru moral, pentru fericire prin iubirea de oameni, pentru pastrarea armoniei in familie, reper etic esential, iar orice abatere de la aceste principii este grav sanctionata de autor.

Un prim argument in sustinerea afirmatiei lui Ioan Slavici - "Familia este temelia vietii sociale" - ar fi faptul ca familia a constituit intotdeauna un spatiu de viata al implinirii celor mai profunde aspiratii omenesti de fericire si de armonie, al bucuriei de a aduce pe lume urmasi, al clipelor fascinante petrecute alaturi de cei dragi.

De asemenea, consider ca, purtatoare a valorilor etice si spirituale ale societatii, familia detine un rol important in educarea si dezvoltarea unui copil. In familie se formeaza cele mai importante deprinderi de comportament, cum ar fi respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in vorbire si atitudini, cumpatarea, grija fata de lucrurile incredintate, principii prezente si in conceptia lui Slavici.

In alta ordine de idei, intreaga societate este organizata pe familii oriunde in lume si in orice epoca. De aceea este o legatura intrinseca intre familie si societate, una determinand-o pe cealalta in egala masura. Scriitorul francez Balzac sustinea ca daca intre membrii unei familii relatiile sunt degradate, atunci intreaga societate este viciata, idee ilustrata si de George Calinescu in romanul "Enigma Otiliei".

In concluzie, argumentele aduse pledeaza pentru sustinerea conceptiei ca familia este unul dintre factorii principali care se preocupa de educatia omului, de implinirea acestuia pe plan spiritual, ce exercita asupra oricarui membru o stare de bine, contribuind la succesele acestuia, atat in plan profesional cat si sentimental.