1. Expresii/ locutiuni cu substantivul "deget": a nu misca un deget; a da un deget si a lua toata mana; a se ascunde dupa deget; a fi cu degetu-n gura; a-si musca degetele, a numara pe degete; a avea pe cineva la degetul mic;

2. Abateri de la norma literara: "subt" ; "ast"

3. Omonimia cuvantului "lira": *O lira turceasca valoreaza 0,711 dolari americani. * Cantand la lira a vrajit-o pentru totdeauna.

4. Vocativ: "Subt degete-mi rasuna, lira, te-nfioreaza"

5. Masura - 14 silabe ; rima - încrucisata

6. Tema: conditia poetului în lume; misiunea operei; crezul artistic

7. Opozitie: "loc osandit" / "raiul"

8. În cel de-al patrulea vers al ultimei strofe, metafora "aleasa frumusete" sugereaza poezia, ca o creatie ce îi confera poetului aura divina, opera sa fiind "slavita" pentru valoarea incontestabila.

9. În a doua strofa a poeziei, eul liric compune portretul spiritual al poetului, a carui menire este sa rasune peste veacuri. Trasaturile poetului sunt de natura romantica, hiperbolizate prin forta exceptionala a spiritului liric: cand se închina, cerul coboara la el, iubirea este "flacari", ura "detuna", iar sufletul "seninul […] luminos", exagerari specifice romantismului. Întreaga poezie pledeaza pentru sensibilitatea artistului, a carui opera trebuie sa transmita mesaje oamenilor si peste veacuri sa aiba forta de patrundere în lume: "Cand canta el, s-aude, veacurile rasuna;"

10. Poezia "Destainuirea" este o arta poetica, întrucat Heliade Radulescu transfigureaza viziunea sa despre menirea artistului, care "a-nvrednicit" o "aleasa frumusete" prin harul sau, fiind capabil ca într-un "loc osandit" sa înfiinteze "raiul". De asemenea, o alta trasatura a artei poetice prezenta în text se refera la misiunea creatiei sale, cu ajutorul careia, poate face "cerul sa coboare jos" iar "veacurile sa rasune", opera transmitand mesajul poetic generatiilor viitoare si înscriindu-se astfel în posteritate si nemurire. Creatie artistica, poezia, se particularizeaza printr-un limbaj propriu, cu ajutorul epitetelor ("loc osandit"), comparatiilor ("Dragostea lui e flacari si ura lui detuna"), inversiunilor ("aleasa frumusete") si metaforelor hiperbolice ("veacurile rasuna"), acestea constituind un alt argument prin care poezia "Destainuirea" se poate defini ca arta poetica romantica.

Honoré de Balzac exprima ideea conform careia atat talentul cat si vointa reprezinta trasaturi pozitive ale caracterului nostru, în anumite cazuri cea din urma poate fi considerata o calitate primordiala si un motiv de mandrie bine întemeiat.

Eu sunt de parere ca afirmatia mai sus enuntata este întemeiata si regasita în viata reala a oricarui om.

Un prim argument este sustinut de situatia persoanelor care, desi nu sunt talentate, exceleaza printr-o vointa puternica, astfel compensand aceasta lipsa, reusind sa aiba succese de invidiat în domeniul respectiv.

În al doilea rand, vointa este o trasatura pozitiva superioara talentului, deoarece, spre deosebire de acesta, nu este o însusire cu care ne nastem, ci este dezvoltata si exersata odata cu trecerea timpului, în functie de caracterul si mentalitatea fiecarui individ.

Pe de alta parte, nu totdeauna reusesti sa ai succes în orice domeniu, oricat de mare ar fi dorinta reputatiei. În arta, cred ca este nevoie de foarte mult talent, de har ca sa poti crea un tablou, o opera literara sau muzicala, astfel încat ele sa devina notorii si sa "nasca" artistul, asa cum exprima Nichita Stanescu ("Catre Galateea"). În acelasi timp, numai talentul nu ajunge, trebuie si multa sarguinta, întrucat arta este rodul talentului si al trudei, dupa cum ilustreaza si Tudor Arghezi în poezia "Testament".

În concluzie, vointa poate rezolva prestigiul profesional, moral, social, financiar etc., al omului, dar numai talentul poate naste artisti.